George Bacovia - Melancolie

Ce chiot, ce vaiet în toamnă... 

Şi codrul sălbatec vuieşte 

- Răsună-n coclauri un bucium, 

Şi doina mai jalnic porneşte. 

- Ascultă, tu, bine, iubito, 

Nu plânge şi nu-ţi fie teamă 

- Ascultă cum greu, din adâncuri, 

Pământul la dânsul ne cheamă...

George Bacovia - Gri

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat; „
I-auzi corbii!“ - mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi de lume tot mai singur, mai barbar, -
Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Notă: N-am avut în gând iarna când am ales această poezie. Ninge gri uneori şi vara..

Regina nopţii

Într-o zi mohorâtă de februarie, pentru mine este 1 martie în stilul lui Bacovia (George Bacovia - Nervi de primăvară ):

O lungă primăvară de visuri şi păreri …

O lungă deşertare zvoneşte împrejur,

E clar şi numai soare.

La geamul unei fabrici o pală lucrătoare

Aruncă o privire în zarea de azur.