Portret

Se întindea în iarbă lent, ca o pisică, răsucindu-se și contorsionându-se aproape ritmic. Pantalonii roșii nu păreau afectați de verdele ierbii. S-a rostogolit cu fața în jos și a inspirat adânc mirosul pământului jilav, apoi s-a târât pe burtă până la stratul cu flori. Cu fața îngropată în frunzele de crăiță, a analizat o vreme un gândac care încerca să se urce pe tulpina florii. Apoi s-a retras, în liniște, și s-a răsucit pe spate. A rămas așa, răstingnită cu fața spre cerul înnorat, trăgând aer în piept fără grabă.

Un cor de claxoane izbucnit lângă urechea stângă a făcut-o să revină pe burtă cu ochii țintă la semafor. Verde, galben.. fata se ridică leneș, își urcă anevoie în brațe toate buchetele de margarete și se îndreptă cu pas măsurat spre semafor. Prin dreptul ferestrelor trecea un buchet imens de flori printre care abia puteai zări doi ochi negri și strălucitori.