vineri, 19 august 2011

Când ea nu l-a vrut pe el şi el n-a vrut-o pe ea

Există uneori în viaţă nişte momente ingrate, în care întâmplarea stabileşte regulile jocului.

Ea îl privea dispreţuitor, râzându-şi în sine de chelia lui mică şi bine conturată. Se întreba unde sunt bărbaţii frumoşi, ca cei din filmele americane, cu păr lung şi bogat, muşchi perfecţi şi zâmbet strălucitor. El o privea trist, ghicindu-i fără milă fiecare gând. Din mândrie nu se întorcea cu spatele şi îi înfrunta privirile ironice abordând un aer cenuşiu şi stins. Se expunea într-un mod simplu şi aparent nepăsător, dar bărbaţilor nu le stă bine suferinţa pe chip. Pentru o clipă îşi imagină un copil cu ochii ei şi numele lui. Doar pentru o clipă, apoi alungă în cel mai îndepărtat colţ al sufletului gândul duşman.

Ea îşi aranja decolteul larg al rochiei de vară, asigurându-se că nu se vede nici un centimetru de piele în plus. El o măsura cu o privire perfecţionistă, stabilind fără urmă de tăgadă că are sânii prea mici şi nasul prea mare. Iar când privea aşa, în jos, făcea şi guşă. Din micul moment de cochetărie, se trezi urmărită de nişte ochi prea aspri. Păli un pic şi-şi acoperi delicat sânii cu o mână ca pentru a stăvili o bătaie prea puternică de inimă. Îi zâmbi ştrengăreşte încercând să alunge momentul de stânjeneală dintre ei. Dar el observă mâna ei prea mare şi prea puţin feminină, nuanţa de gălbui a dinţilor ei şi lipsa unui ruj asortat. Ea se simţi expusă pe o scenă imensă, în lumina a sute de reflectoare neiertătoare. Se simţi mai grasă, mai ridată şi coafura muncită i se desfăcu într-o clipă. El pufni scurt şi-şi îndreptă privirile aiurea, privind corect pe lângă ea. Doar pentru o clipă, ochii ei albaştri se tranformară într-un verde smarald, în urma unei infuzii cu apă sărată.

4 comentarii:

  1. OFZ, e foarte posibil sa se intample si astfel de momente atunci cand doi oameni sunt incapabili sa treaca dincolo de prima masca, cea a " ambalajului ".
    Desigur, nu e nimic rau in a apecia amabalajul cuiva :)
    Doar ca, naiv sau cum vrei tu, refuz sa cred ca oameni pot fi redusi doar la un ansamblu de carne/ muschi si vene. Acestea, oricat de ingrijite ar fi, la un moment dat, tot se vor duce pe apa sambetei :)
    Poate ca daca el ar fi primit mai cu atentie, dincolo de...ar fi vazut ca desi mainile ei sunt mari, sunt feminine atunci cand gesticuleaza; sau ca, zambetul ei are ceva aparte cu toate ca rujul era ca nuca in perete.
    Daca ea ar fi privit dincolo de...ar fi putut observa ca dincolo de ochii aparent aspri, se ascunde multa blandete.
    Ce sa zic...ficare stie cei vad ochii...
    :)

    RăspundețiȘtergere
  2. @lotusull: Ambalajul este inevitabil primul pe care il observam. In cele mai multe dintre cazuri. De aceea, multi renunta din prima clipa la ceea ce ar fi putut fi, opriti de .. si de .. Uneori mi se pare ca sunt oameni care s-ar potrivi perfect si mi se pare trist.

    RăspundețiȘtergere
  3. OFZ, da e trista situatia de care zici tu.
    Hai sa-ti pove ceva :)
    Lucrez de multi, multi ani intr-un loc in care sunt copilasi abandonati. De-a lungul timpului, am cunoscut si copilasi inchisi in corpuri ce la prima vedere trezeau repulsie. Dar asta, doar la prima vedere. Daca le ofereai timp si te apropiai de ei, puteai vedea cat sunt de curati si de frumosi pe dinauntru.
    E psoibil ca din cauza asta, ceva sa se fi schimbat in mine.
    Un fost iubit imi spunea, posibil la misto, ca ma vede in stare sa ma indragostesc si de Quasimodo.
    Sa nu intelegi din asta ca eu nu vad coprul, infatisarea. Le vad si le apreciez, in functie de gusturile mele.
    De exemplu, referitor la barbati, nu mi-au placut niciodata acele frumuseti efeminate.
    Dincolo de asta, stiu insa ca suntem, noi femei si barbati, mult mai mult.
    Sau mult mai putin. Caci am gasit lumi interioare cumplit de sarace si meschine sub ambalaje aparent atragatoare.
    ...
    OFZ, oare cum se indragostesc persoanele nevazatoare ?

    RăspundețiȘtergere
  4. @lotusull: Exteriorul n-are prea multa legatura cu interiorul sau atunci cand are mai mult rau face. Si da, oamenii dragi iti sunt frumosi, oricum s-ar vedea in oglinda ei insisi, asa ca si Quasimodo ar fi un iubit dragut pentru cineva.

    Cred ca pentru cei nevazatori ceilalti stimuli sunt mult mai activi, asa ca ei ar putea alege dupa miros, dupa timbrul vocii, dupa textura pielii. Au ei metodele lor :)

    RăspundețiȘtergere

Etichete

atitudine (312) viata (297) fotografii (296) recomandare (213) timp (133) proza scurta (131) dragoste (127) jurnal (106) căutare (103) video (101) literatura (98) recenzie (96) dorinta (89) peisaje (80) amintiri (78) Despre locuri si orase (77) călătorii (75) roman (69) film (64) feminin (62) eseu (60) contrasens (56) Bucuresti (54) România (53) poezie (51) muzică (46) portret (44) poveste (44) instantaneu (43) primavara (39) sarbatoare (39) Tams (37) copilărie (36) animale (31) vacanță (31) educatie (30) incredere (29) toamnă (29) campanie (24) turism (24) targ (23) aniversare (22) arta (19) concert (19) propunere (18) relatii (18) Adena (17) muzeu (16) responsabilitate (16) animatie (15) expozitie (15) joc (14) colectie (13) voluntar (11) model (10) Cortázar (8) Simone de Beauvoir (8) Milan Kundera (7) ReUseMe (7) Mihail Bulgakov (6) Kawabata (5)

Creative Commons License

Arhivă blog

Despre mine