Despre perfecțiune

Nu mă pricep să dau sfaturi. Cel mai adesea, nici pe mine nu reușesc să mă feresc de belele sau să mă scot din ele după ce m-am scufundat. Este foarte probabil să mă rătăcesc, să uit, să stric, să încurc, să vorbesc prea mult sau să nu spun ce trebuie. Este foarte probabil să te calc pe nervi, să te împiedic, să te trezesc, să te încurc. Așa că da, n-aș îndrăzni să-ți dau sfaturi.

Totuși, părerea unui om care va tinde mereu asimptotic la perfecțiune, a unui om care își întinde limitele la infinit și-și recalculează integralele de fiecare dată când zâmbești, a unuia care îți cunoaște pe dinafară fiecare buclă de păr, iar drumul spre tine l-ar găsi în cea mai cruntă noapte, ei bine, părerea unui astfel de om este că ești perfect, orice ar însemna perfecțiunea.