luni, 23 ianuarie 2012
Credință
Sunt convinsă că se poate trăi frumos. Am văzut că se poate. Nu cred nici în politicieni mai buni, în nivel de trai mai mare, în tradiție, în context geo-politic, în putere financiară sau istorie. Cred în oameni. În oameni care și-au revenit după războaie, dezastre naturale, crize financiare și molime. Cred în oameni care au renăscut din dărâmături. Cred în oameni care și-au dorit să își revină, în oameni care au știut să reconstruiască, să zâmbească, să câștige. În oameni care nu au dat cu pietre, nu au înjurat, nu s-au văitat, nu au cerșit. În oameni care au muncit pentru ce și-au dorit. În oameni care au scos de sub dărâmături și din incendii și animalele. În oameni care nu se îmbrâncesc, nu se înghesuie, nu se calcă în picioare. Cred în oameni care știu ce este bunul simț, respectul și dragostea. În oameni care gândesc cu propriul cap și o fac bine. În cei care lasă curat în urma lor, care nu scuipă pe jos, care nu-și bat joc. Cred în oameni. Încă mai cred.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
Abonaţi-vă la 'Dicţionar'
Postări
Comentarii
Ce frumos gandesti! Eu sunt mai neincrezatoare in oameni pt ca m-au dezamagit de prea multe ori, desi, stiu ca prin munca, ambitie si vointa orice este posibil.
RăspundețiȘtergereScump OFZ, acum doua nopti te-am visat alaturi de Alma, care arata si ea incredibil de fericita si frumoasa, cat si de absoluti aproape toti ceilalti colegi comuni din liceu... Imaginile erau superbe, viu colorate, atat de bucuria sincera care tasnea din sufletul fiecaruia, cat si de intreaga atmosfera astfel noua creata.
RăspundețiȘtergereE bine sa credem in oameni, insa niciodata mai mult si mai presus de Dumnezeu, El fiindu-ne Calauza in viata aceasta si nu oamenii, care pot adesea gresi. Iar in oameni sa credem mereu macar atat cat credem in noi insene.
Prefer intotdeauna realitatea in schimbul tuturor visurilor mele de noaptea, caci stiu ca realitatea ntrece intotdeauna tot ceea ce putem noi visa la un moment dat mai frumos si mai frumos. :-)
Tu erai vopsita un cataniu inchis, iar Alma cu totul altfel decat in toate fotos vazute de curand cu ea.
E clar ca imi e tare dor de voi in realitatea aceasta. :-)
Imbratisez cu mult drag sufletele voastre frumoase.
Acuma ca tot ai scris randurile astea, am realizat ca asta e unul din motivele ptr care tot vin si vin in casuta ta virtuala :)
RăspundețiȘtergereDa, conditia aia umana nu inseamna doar slabciuni ci si ceea ce ai scris tu.
@Adena: Stiu, oamenii te pot dezamagi, dar nu trebuie sa judeci o padure dupa uscaturi. Or fi si oameni verzi in lumea asta.
RăspundețiȘtergere@lotusull: Avem in traista si lucruri bune, trebuie doar sa reusim sa le scoatem la iveala.
@Carmen Nicolas: Desi ne intalnim aici de ceva vreme, nu ne-am intalnit si in lumea reala. Imi pare rau pentru confuzia creata. Si pe Alma o stiu tot datorita blogului, dar atat. Sper sa mai treci pe aici chiar daca nu sunt cine ma credeai tu.
RăspundețiȘtergereE mare lucru . Sa poti crede in oameni este inaltator . Sa stii acorda o sansa , sa risti a pune suflet fara teama e mare lucru . Respect asta !
RăspundețiȘtergereSărut mâna !
@SoriN: Nimic nu iese daca nu pui suflet, daca nu dai o farama din tine. E multa materie buna in oameni, n-ar trebui irosita.
RăspundețiȘtergereCredinta asta e ca un minereu inepuizabil, in principiu, doar ca sunt unii ce-o exploateaza fara cumpatare...
RăspundețiȘtergereO zi reusita sa ai!
@teo negura: Orice exploatare defectuoasa duce la un dezastru mai mare sau mai mic. Zi buna si tie!
RăspundețiȘtergere