Blocaj

L-am văzut cum dispare sub buza de zăpadă și am înghețat. Pentru o clipă a fost liniște. Doar vântul fâșâia un pic. Apoi m-a strigat și fără să vreau i-am spus că mi-e frică. M-am rușinat de propria-mi slăbiciune, când l-am auzit râzând. M-a chemat, asigurându-mă că n-am să pățesc nimic. Nu vedeam decât zăpada răsfrântă, înșelătoare, periculoasă. Dar vocea lui a fost mai puternică decât teama. Am privit fix în vârful snowboard-ului și i-am lăsat vocea să-mi ajungă în inimă, să-mi dea curaj. Am alunecat încet, cu grijă. L-am văzut câțiva metri mai jos, râzând, și orice urmă de teamă a dispărut. Mă simțeam brusc în stare să cutreier toți munții, să cobor toate prăpăstiile, să găsesc capătul lumii.