Despre valuri

Trăiesc într-o zonă cu maree puternică. În viața mea, valurile nu au niciodată aceeași dimensiune. Umflate de mass-media sau de orgolioasa capră a vecinului, de văicăreală, de păcăleală, revin apoi la dimensiuni umane în urma unui acces de inteligență, de frumos. Într-o zi pot să aud de Made in Roșia Montană, un magazin on-line care vinde produse din lână lucrate manual de vreo câteva zeci de femei din satele de moți, un proiect menit să aducă pe linia de plutire o comunitate, să îi redea demnitatea într-un mod care nu distruge. Apoi, chiar în aceeași zi, pot aluneca nu pe gheață, ci pe noroi, căci așa sunt decorate trotuarele bucureștene mai nou.

Zilele de aici se zbat în valuri. Cei mai mulți, înoată înverșunați până când oboseala și blazarea le opresc înaintarea. Alții, fug cu bărci de salvare. Mie îmi place să fac surf, să mă folosesc de valuri ca să văd cerul, să merg pe sub ele prin tuneluri, sa mă scufund doar cu placa legată de gleznă pentru siguranță. Nu e ușor să fii în voia valurilor și totuși să-ți ții ochii deschiși. Dar e viață sau nimic..