Le-am cunoscut împreună. Ea, delicată și veselă, cealaltă hotărâtă, cu iz de femeie puternică. În micul local din apropierea pieței Rosetti, se simțeau amândouă ca acasă.
Delicatese Florescu le găzduia cu povești pe amândouă, lega conversații neașteptate și se strecura încetul cu încetul prin prăvălia mică. Borcanele pline cu boabe stăteau țanțoșe, iar pereții acoperiți cu fotografii se străduiau să le fure din lumina reflectoarelor. Invitații vorbeau multe și păreau musafiri obișnuiți ai cafelei proaspete și ai boabelor de fistic.
Printre ei, împărțind cuvinte și autografe,
Adina Rosetti debuta pe o scenă ciudată și supusă multor intemperii: literatura română. Cum o fi îndrăznit o femeie tânără și delicată, cu figura nepublicată la rubrica monden, să publice o carte care nu are ca subiect anii triști ai comunismului? Cafeaua gazdă nu-și putea explica. Dar o susținea discret, îmbiind trecătorii cu aroma ei și convingându-i să intre, să afle, să citească.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu