marți, 28 februarie 2012
Despre dor
Niciodată n-am știut să fac față dorului. Mi se umpleau ochii de lacrimi la cea mai mică formă de amintire, sunam la șapte dimineața doar ca să spun că mi-e dor, mă uitam în oglinda retrovizoare până mă dureau ochii, stăteam cu nasul lipit de geam sau cățărată pe gard așteptându-i. N-am putut niciodată, Zoe, să fiu bărbată când a venit vorba de dor. E în stare să mă năruie pe stradă, privind cu ochi goi în asfalt murdar, sau pe vârf de munte în fața unei priveliști frumoase. Mă dibuie la concerte în cea mai mare aglomerație, nu mă lasă să dorm și simt că încetul cu încetul îmi face găuri în stomac. Orice obiect cât de neînsemnat e prețuit ca o icoană. Nu sunt în stare să mă lupt cu dorul. Micul meu secret e că nici n-am încercat. Îl las să mă copleșească, să-și facă meandrele, să mă sfărâme dacă așa poftește. Mi-e teamă că nu-i o lecție prea frumoasă, dar azi e una din acele zile în care aerul nu-mi ajunge la plămâni, în care toate canalele de comunicare sunt blocate, în care mă înec.. de dor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Etichete
atitudine
(312)
viata
(297)
fotografii
(296)
recomandare
(213)
timp
(133)
proza scurta
(131)
dragoste
(127)
jurnal
(106)
căutare
(103)
video
(101)
literatura
(98)
recenzie
(96)
dorinta
(89)
peisaje
(80)
amintiri
(78)
Despre locuri si orase
(77)
călătorii
(75)
roman
(69)
film
(64)
feminin
(62)
eseu
(60)
contrasens
(56)
Bucuresti
(54)
România
(53)
poezie
(51)
muzică
(46)
portret
(44)
poveste
(44)
instantaneu
(43)
primavara
(39)
sarbatoare
(39)
Tams
(37)
copilărie
(36)
animale
(31)
vacanță
(31)
educatie
(30)
incredere
(29)
toamnă
(29)
campanie
(24)
turism
(24)
targ
(23)
aniversare
(22)
arta
(19)
concert
(19)
propunere
(18)
relatii
(18)
Adena
(17)
muzeu
(16)
responsabilitate
(16)
animatie
(15)
expozitie
(15)
joc
(14)
colectie
(13)
voluntar
(11)
model
(10)
Cortázar
(8)
Simone de Beauvoir
(8)
Milan Kundera
(7)
ReUseMe
(7)
Mihail Bulgakov
(6)
Kawabata
(5)
Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
Arhivă blog
-
►
2015
(72)
- ► septembrie (6)
-
►
2014
(147)
- ► septembrie (11)
-
►
2013
(180)
- ► septembrie (15)
-
▼
2012
(210)
- ► septembrie (17)
-
▼
februarie
(19)
- Povești fără cuvinte
- Despre dor
- Guillaume Musso – Vei fi acolo?
- Peisaje din România (I)
- Modele pentru români (II)
- Ornitologie
- Blogul cititorilor Renne 2012
- Înapoi în viitor
- Mărturisire
- Surprize
- 14 februarie 2012
- Muriel Spark – Departe de Kesington
- The Pirate Radio (2009)
- De colecție
- Portret
- Anna Gavalda – Darul unei zile
- Despre presimțiri
- Modele pentru români (I)
- Instantaneu de concert
-
►
2011
(217)
- ► septembrie (18)
-
►
2010
(192)
- ► septembrie (17)
OFZ, uite ca iarasi tac. Tac si surad intr-un fel. Astept sa-si faca dorul toate meandrele :)
RăspundețiȘtergere@lotusull: Acusica :)
RăspundețiȘtergerenu exista reteta pentru potolirea dorului...
RăspundețiȘtergere@CARMEN: Cel putin nu una care sa functioneze.. de aceea nici nu incerc :)
RăspundețiȘtergereHmmm, ori n-am mai dat eu pe aici de-o vreme, ori ti-a iesit tie o postare de exceptie, care m-a impresionat. Ori amandoua...
RăspundețiȘtergerePrima fraza e foarte puternica, recunosc ca mi-a aprins beculetul de la inceput, si ai mai zis undeva: "Nu sunt în stare să mă lupt cu dorul. Micul meu secret e că nici n-am încercat." Asta iarasi mi se pare de o sinceritate zdrobitoare, care te face sa empatezi cu ea si te aduce, vrand-nevrand, in situatia de a (te) recunoaste, in drumul tau prin zile, (prezent la) orice-ntalnire, cu un zambet melancolic prins de buze, cu Dorul...
@Teo Negura: Sinceritatea asta zdrobitoare nu aduce mereu lucruri bune, dar uite ca de data asta n-a judecat-o nimeni prea aspru. Multumesc, te mai astept (sincera sunt mereu in banalitatile mele).
RăspundețiȘtergere