Sabrina (1954)

Ce film mai bun pentru un început de an decât povestea Cenușăresei? Și nu cu orice fată, ci cu Audrey Hepburn într-o variantă tânără, cochetă, franțuzească. O poveste modernă și în 1954 și acum, a tinerei fete care fură inima bărbatului bogat, prea ocupat și serios pentru dragoste. O poveste savuroasă care te face să crezi că totul este posibil dacă nu lași viața să treacă pe lângă tine, ci te afunzi în ea, zi de zi, chiar dacă uneori doare atât de rău.

„Don't reach for the moon, Sabrina”, îi spune mereu tatăl ei, iar ea îi răspunde „No, father, the moon is reaching for me.” O lecție numai bună de făcut rezoluție de an nou, de învârtit pe toate părțile și de ținut minte. Cu încredere, totul devine posibil. Sabrina este o lecție de principii, de calitate umană, cu acel parfum specific dragostei care se încăpățânează să nu se dea bătută în fața obstacolelor sociale, convenționale.