marți, 3 noiembrie 2009

Să redefinim termenii din dicţionar (I)

Responsabilitate - RESPONSABILITÁTE, responsabilităţi, s.f. Obligaţia de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta şi suporta consecinţele; răspundere. ♦ Funcţie, sarcină de responsabil. –Din fr. responsabilité. (http://www.dex-online-ro.ro)

Sunteţi de acord? Ce înseamnă a fi responsabil? Social, în artă, pe stradă, în presă, în dragoste, în natură, oriunde. Este într-adevăr o obligaţie? Vă aştept, fie şi doar cu un cuvânt.


3 comentarii:

  1. ma gandesc ca-i o obligatie asumata. sau ar trebui sa fie o obligatie asumata, pardon.

    ce inseamna exact a fi responsabil in arta, nu mi-e prea clar, dupa mine arta ar trebui sa ramana libera de responsabilitati, dar sunt voci care pledeaza pentru o arta ecologica, desi arta e asa de sporadica, incat daca ar ramane singura activitate poluanta, cred ca nici nu s-ar cunoaste.

    la restul e asa de mult de spus, ca nu ma incumet. imi place aia cu "responsabilitatea presei" :). in romania, nu?

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu nu i-as zice obligatie deloc. E doar o alegere.

    Vrei sa fii cetatean roman, accepti sa respecti legislatia romana. Vrei sa fii jurnalist, alegi sa respecti codul deontologic al acestei meserii si legislatia in vigoare referitoare la jurnalism.

    Vrei sa aiba si stranepotii tai aer curat si iarba, iti separi gunoaiele si reciclezi, inchizi apa cand nu-ti trebuie, stingi lumina cand iesi din camera.

    Vrei sa nu-ti fie teama ca vreun copil neinteles pune bombe in scoala copilului tau, produci emisiuni de televiziune destepte, explici, nu incurajezi teribilismul, te faci inteles. Vrei sa fii sigur ca nu e copilul tau cel care pune bombe, vorbesti cu el, il cunosti.

    Vrei sa traiesti ani multi si sa iei pastile putine, mananci sanatos, faci sport (de placere sau nu) si razi cu pofta zilnic.

    Nimic din toate astea nu e obligatoriu. Dar totul este asumat :)

    Incumeta-te, este loc!

    RăspundețiȘtergere
  3. Si apropo de responsabilitatea in arta:
    Exista oameni care aleg arta care merita admirata. Se numesc critici. Datorita (sau din cauza) dansilor copiii studiaza Eminescu si in muzee sunt expuse tablourile lui Picasso. Aleg ce le este pe plac sau nu?
    Cine judeca literatura? Si teatrul? Cine a stabilit ca Cehov este un banal genial?
    Si mai ales: pe ce criterii, unde intervine responsabilitatea?

    RăspundețiȘtergere

Etichete

atitudine (312) viata (297) fotografii (296) recomandare (213) timp (133) proza scurta (131) dragoste (127) jurnal (106) căutare (103) video (101) literatura (98) recenzie (96) dorinta (89) peisaje (80) amintiri (78) Despre locuri si orase (77) călătorii (75) roman (69) film (64) feminin (62) eseu (60) contrasens (56) Bucuresti (54) România (53) poezie (51) muzică (46) portret (44) poveste (44) instantaneu (43) primavara (39) sarbatoare (39) Tams (37) copilărie (36) animale (31) vacanță (31) educatie (30) incredere (29) toamnă (29) campanie (24) turism (24) targ (23) aniversare (22) arta (19) concert (19) propunere (18) relatii (18) Adena (17) muzeu (16) responsabilitate (16) animatie (15) expozitie (15) joc (14) colectie (13) voluntar (11) model (10) Cortázar (8) Simone de Beauvoir (8) Milan Kundera (7) ReUseMe (7) Mihail Bulgakov (6) Kawabata (5)

Creative Commons License

Arhivă blog

Despre mine