Studenții s-au lăsat așteptați și rugați. Interesul lor față de viitorul profesional care îi așteaptă după orele de curs este scăzut. Majoritatea își caută un loc de muncă fără a se preocupa de aspectele tehnice ale căutării. Cât de complicată poate fi conceperea unui CV când Internetul este plin de modele?! Cei care lucrează încă din timpul facultății nu au experiență și acceptă un salariu mic. Își schimbă slujbele des, așa că nu regretă foarte mult o alegere proastă. Cei care nu lucrează consideră că mai au timp destul să se informeze și refuză ajutorul specialiștilor. Așa că studențimea bucureșteană nu s-a înghesuit să profite de ocazia ivită.
Organizatorii nu s-au descurajat însă, spre surprinderea mea, obișnuit ca românul să renunțe înainte de a începe. Mai ales că dânșii nu aveau mare l ucru de câștigat. Au tras de mânecă fiecare student, i-au explicat și l-au convins să asculte și să întrebe. Încetul cu încetul holul facultății s-a umplut de curioși care au constatat că le sunt utile informațiile și că de fapt au multe de întrebat și de aflat.
Cât despre mine, demisionar de martie, mi-am dorit să fi avut șansele lor când aveam anii și posibilitățile lor. Mi-am dorit să fi discutat cineva cu mine despre ce vreau de la angajator și cum pot obține acest lucru, despre cum să-mi stăpânesc emoțiile și cum să nu mă mulțumesc cu prima ofertă. Mi-am dorit să fi aflat secretele angajării într-o companie mare, puterea unei scrisori de intenție personalizată și motivația obținerii de feedback. Am aflat ieri toate acestea, nu este prea târziu.
Credeți că o astfel de pregătire cu un expert în resurse umane vă este de folos în obținerea unei slujbe mai bune? Cât de mult contează modul de prezentare a candidatului și cât de mult pregătirea lui?
O pregatire de acest gen pare folositoare pentru a sti ce si cum anume trebuie sa ataci si sa raspunzi la un interviu. Este foarte probabil astfel sa iti creasca cota. Dar totusi depinde de firma, in speta de intervievator si eventualele teste de care nu vei putea trece fara cunostinte(la propriu sau la figurat, dupa caz).
RăspundețiȘtergerePS: Pacat ca n-am trecut ieri pe la facultate.
De cateva zile bune ma gandesc ca traim ca intr-un malaxor. Invatam pe rupte pentru ca mai apoi sa incepem lupta crancena in cautarea unui loc de munca. Ne sculam cu noaptea-n cap, suntem striviti in mijloacele de transport, lucram 8-10 sau 12 ore pe zi, ajungem acasa storsi, vlaguiti, terminati si a doua zi o luam de la capat. Pe deasupra suntem bucurosi pentru ca nu ne-au dat in somaj. Nu realizam ca vietuim antinatural, departe de fire, ca nu ne implinim sufleteste, ca punem doar intelectul pe primul plan, ca suntem tratati ca niste sclavi, masinarii sau roboti in slujba unui sef a carui unic obiectiv este sa produca mormane de bani. Si totusi n-am gasit inca formula care sa-mi permita sa traiesc frumos, armonios, decent dincolo de poluarea mentala si emotionala a marilor orase.
RăspundețiȘtergereTe inteleg Alma, nici eu n-am gasit formula magica. Ba mai mult, dupa doua zile de umblat prin service-uri cu masina incep sa cred ca banii iti aduc un anumit comfort psihic, iti cumpara o anumita liniste.
RăspundețiȘtergereBeau un ceai si-mi fac curaj sa infrunt iar lumea, dar, in loc sa cumpar piese Dacia, sa ma vand pe mine, la un targ de joburi sosit in oras. Ma uitam miercuri la studentii care treceau mandrii pe langa cei care vroiau sa-i pregateasca pentru angajare. Erau grabiti, zeflemitori, orgoliosi. Ca si cum ei stiu tot si vor fi rugati frumos de catre angajatorii care se vor bate in oferte. Mi-a parut rau de ei pentru ca-si vor pierde aceasta inocenta in cea mai cruda umilire a vietii, aceea care te convinge ca niciodata nu esti destul de bun, care te face sa te tarasti pentru un salariu mizer, care te da pe usa afara cand are chef explicandu-ti ca e vina ta. Cu toate astea, ma indrept spre targ.
Nu stiu de ce de noi nu s-a interesat nimeni cand eram tinere sperante.
RăspundețiȘtergereAm avut niste experiente foarte "interesante" la ultimele interviuri si daca s-ar fi intamplat dupa ce am terminat facultatea cred ca as fi fost mai mult decat descurajata de minunata piata a muncii.
- Aveti mere de vanzare?
RăspundețiȘtergere- Nu, doar pere. Dar lasati un CV si daca vreodata incurcam pomii va anuntam.
Este concluzia trista a targului de slujbe/oameni la care am fost ieri. Sunt un cal schiop pe care lumea il priveste cu mila asteptand sa fie impuscat. Prea batran pentru internship, prea experimentat pentru un post de junior, nepotrivit pentru posturile de senior, dar foarte potrivit pentru cele pe care nu le avem.
Sper ca recicleaza CV-uri primite, asa cum si eu voi recicla fluturasii, pliantele si revistele pe care le impart cu darnicie.
Ma bucur ca mai sunt oameni care vor sa isi indrepte antele spre studenti pe care sa ii sfatuiasca cand sunt destul de incerti in legatura cu viitorul carierei lor, insa din pacate realitatea de pe piata locurilor de munca este destul de trista...
RăspundețiȘtergere