marți, 5 octombrie 2010

Nu e toamnă!

A venit, a venit toamna.. Uite-așa mă încântă toți pasagerii vieții mele de când o trecătoare răcoare s-a așternut peste oraș. Abia la început de Brumărel, zgribuliții s-au și înfipt în cizme și paltoane. Deprimații au regăsit muza preferată, petrecăreții au pus de țuică, gospodarii de târgul recoltei, gospodinele de murături. Da, dragii mei, e octombrie. Dar asta nu mă convinge că a venit toamna, la fel cum nu mă convinge să mai pun o pătură peste nostalgie și să-mi acopăr inima cu ceva. Cu umbra unui copac sau mai bine, mai bine cu umbra ta.

Cum aerul condiționat nu m-a lăsat să mă încălzesc feeric în această vară, iar gândurile de concediu au fost tare departe de mine, sus numitul Brumărel m-a găsit extrem de ferice, la Mizil și nu oricum, ci în concediu. Este primul semn că încă este vară, nu? Apoi astăzi a fost prima zi în care nu a funcționat aerul condiționat și aproape mi-a fost cald la birou. Dacă nici ăsta nu e semn de vară atunci eu nu mai știu altele. E adevărat că a început școala și am revenit la alergatul prin mijloace de transport de la muncă spre cursuri. Dar cum prima temă este un studiu de caz asupra călătoriei lui Alice în țara minunilor, nu îndrăznesc să scot depresia și nostalgia din cutiile lor cu buline (înșelătoare culori și forme ascund nisipurile mișcătoare).

Pun ștampila de vară și pe ziua de azi și mă grăbesc să-mi fac temele în compania unei cărți mari și verzi, cu poze colorate, apărută în 1987.

4 comentarii:

  1. Aliiiiiiice! Asta verde a fost cartea mea preferata! Pe de alta parte...cursuri? teme? scoala? A venit toamna?! Eu vreau sa beau limonada cu menta pe terasa Verona si sa ma stropeasca tasnitorile!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred ca asa am zis si eu azi alergand cu umbrela roz a mamei prin ploaia rara: scoala?! Drept urmare nu am nimerit sala si cladirea si m-am trezit singura in corpul A al unei universitati particulare in care ar fi trebuit sa primesc intelepciune (sunt un student intarziat al masterului de multimedia de la FJSC).

    Cat despre toamna, sigur e departe. La birou e vremea sandalelor, de 2 zile ma usuc de caldura.

    RăspundețiȘtergere
  3. Noroc cu micile amanunte care ne amintesc din cand in cand de zile mai insorite. De curand, m-a pacalit o plosnita de un verde proaspat. "E primavara" mi-am spus in gand. Din pacate a ajuns repede pe maneca paltonului, asa ca m-am trezit brusc din visare. Totusi vine toamna!

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu stiu daca sa ma bucur pentru clipa de primavara pe care ai gasit-o sau sa ma inspaimant de momentul de realitate rece care a urmat. Toamna portocalie cu accente de verde crud iti doresc!

    RăspundețiȘtergere

Etichete

atitudine (312) viata (297) fotografii (296) recomandare (213) timp (133) proza scurta (131) dragoste (127) jurnal (106) căutare (103) video (101) literatura (98) recenzie (96) dorinta (89) peisaje (80) amintiri (78) Despre locuri si orase (77) călătorii (75) roman (69) film (64) feminin (62) eseu (60) contrasens (56) Bucuresti (54) România (53) poezie (51) muzică (46) portret (44) poveste (44) instantaneu (43) primavara (39) sarbatoare (39) Tams (37) copilărie (36) animale (31) vacanță (31) educatie (30) incredere (29) toamnă (29) campanie (24) turism (24) targ (23) aniversare (22) arta (19) concert (19) propunere (18) relatii (18) Adena (17) muzeu (16) responsabilitate (16) animatie (15) expozitie (15) joc (14) colectie (13) voluntar (11) model (10) Cortázar (8) Simone de Beauvoir (8) Milan Kundera (7) ReUseMe (7) Mihail Bulgakov (6) Kawabata (5)

Creative Commons License

Arhivă blog

Despre mine