1 martie este o sărbătoare autentic românească, suficient de comercială pentru a nu i se denatura menirea. Cadourile au evoluat de la simple mărțișoare la obiecte scumpe și alte modalități de manifestare a atenției. Anul acesta, bucureștenii au putut dărui mărțișoare sub forma unui strop de muzică flamenco autentică, în ambianța elegantă a Teatrului Odeon și alături de invitații de seamă ai Institului Cervantes și ai ambasadei Spaniei la București. Sala teatrului a fost neîncăpătoare pentru entuziasmul spectatorilor.
Chitara flamenco ajunge rar la București. Evenimentul din seara zilei de 1 martie a fost organizat în cadrul Festivalului Flamenco (8 februarie – 7 martie 2010), de către Institutul Cervantes. Protagonist, Javier Conde, un tânăr de 19 ani, acompaniat la câteva melodii de către tatăl său, Jose A. Conde. Timp de de oră, artistul interpretează un program variat care străbate toate tipurile de flamenco și toate momentele specifice dansului asociat. Javier Conde susține singur un spectacol fascinant, făcând pauze doar pentru ropotele de aplauze care inundă sala la sfârșitul fiecărei piese. Pe o scenă fară decoruri, cu o lumină simplă, un scaun și o chitară.
Javier Conde este un miracol al lumii flamenco. Premiat la Concursul pentru Tinere Talente de chitară flamenco încă din 1999 (pe când avea doar 10 ani), artistul și-a atribuit multe alte premii ale concursurilor pentru chitară flamenco și clasică. A înregistrat CD-uri și a participat la festivaluri de flamenco din întreaga lume. Pe lângă virtuozitatea cu care își duce la îndeplinire menirea, Javier Conde este recunoscut pentru interpretarea sa atipică, spectaculoasă. Fără a depăși granițele impuse de tradiționalul flamenco, interpretarea pe care o dă tânărul surprinde și fascinează. Compozitorii pieselor care îi compun programul afirmă că nici chiar ei nu au văzut în propria melodie ceea ce găsește Javier.
Ambianța intimă a Teatrului Odeon s-a potrivit perfect evenimentului. Oferind un spațiu relativ restrâns, sala Majestic a teatrului impune atenție și respect, aducând spectatorul aproape de scenă, insuflându-i dramatismul sau bucuria spectacolului. Deși în mare parte a spectacolului Javier Conde a fost singur pe scenă, publicul i-a fost aproape, susținându-l prin aplauze și rechemându-l pe scenă pentru încă două piese. Spre încântarea spectatorilor, pentru ultimul bis Javier a anunțat că va interpreta cea mai flamenco piesă dintre toate și a cântat vestita piesă aparținând coloanei sonore a filmului Pantera Roz. Evident, în ritm de flamenco, ceea ce a dovedit că orice atinge tânărul solist se transformă iremediabil în cea mai pură formă de flamenco și de atmosferă spaniolă.
Flamenco este o artă veche în cultura spaniolă. De-a lungul timpului elementele tradiționale s-au împletit cu cele de avangardă, ducând influența acestei arte în multe alte genuri artistice. Institutul Cervantes își propune ca acest festival să devină o tradiție în spațiul cultural bucureștean, iar publicul spectator așteaptă cu nerăbdare următoarele evenimente dedicate artei flamenco, fie muzică sau dans.
sâmbătă, 24 iulie 2010
O amintire: Javier Conde – Recital de chitară flamenco
Etichete:
concert,
Javier Conde,
martisor,
recomandare,
video
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Etichete
atitudine
(312)
viata
(297)
fotografii
(296)
recomandare
(213)
timp
(133)
proza scurta
(131)
dragoste
(127)
jurnal
(106)
căutare
(103)
video
(101)
literatura
(98)
recenzie
(96)
dorinta
(89)
peisaje
(80)
amintiri
(78)
Despre locuri si orase
(77)
călătorii
(75)
roman
(69)
film
(64)
feminin
(62)
eseu
(60)
contrasens
(56)
Bucuresti
(54)
România
(53)
poezie
(51)
muzică
(46)
portret
(44)
poveste
(44)
instantaneu
(43)
primavara
(39)
sarbatoare
(39)
Tams
(37)
copilărie
(36)
animale
(31)
vacanță
(31)
educatie
(30)
incredere
(29)
toamnă
(29)
campanie
(24)
turism
(24)
targ
(23)
aniversare
(22)
arta
(19)
concert
(19)
propunere
(18)
relatii
(18)
Adena
(17)
muzeu
(16)
responsabilitate
(16)
animatie
(15)
expozitie
(15)
joc
(14)
colectie
(13)
voluntar
(11)
model
(10)
Cortázar
(8)
Simone de Beauvoir
(8)
Milan Kundera
(7)
ReUseMe
(7)
Mihail Bulgakov
(6)
Kawabata
(5)
Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
Arhivă blog
-
►
2015
(72)
- ► septembrie (6)
-
►
2014
(147)
- ► septembrie (11)
-
►
2013
(180)
- ► septembrie (15)
-
►
2012
(210)
- ► septembrie (17)
-
►
2011
(217)
- ► septembrie (18)
-
▼
2010
(192)
- ► septembrie (17)
-
▼
iulie
(17)
- Drumurile mele toate
- Geografia, bat-o vina!
- Cotidian banal cu soare, o rețetă de weekend
- O amintire: Javier Conde – Recital de chitară flam...
- Gara Ciulnița
- Tratament preferenţial
- Miss Pettigrew lives for a day (2008)
- Schimb de cărți
- Sleeping Sun
- Elizabeth Gilbert – Mănâncă, roagă-te, iubește
- Munca, brățărușă de aur
- Rătăciți în București
- Despre realizări
- Probleme de educație
- Doubt (2008)
- Atenție, drum cu denivelări!
- Planuri de vacanță
Sala Majestic a Teatrului Odeon este unul dintre locurile mele preferate din Bucuresti. Imi place sa "vanez" spectacolele din timp, pe internet, si sa imi rezerv bilete. A fost ultimul teatru care si-a incheiat stagiunea, in luna iulie, si am prins ultimele reprezentatii -la "Gaitele" si minunatul "Un tango mas". In toamna poate mergem impreuna, ce spui? :)
RăspundețiȘtergereSigur, cu placere!
RăspundețiȘtergereIn ultima vreme stau foarte prost la capitolul vanatoare de bilete. Pe Javier Conde l-am prins pentru ca am trecut intamplator intr-o seara prin fata teatrului si am vazut afisul. In aceeasi seara am luat si biletul pentru ACDC. Unele zile sunt bogate :)