Blogo-leapșa

Întrerupem scrisul la dizertație pentru un mesaj urgent pentru blogosferă: am primit o leapșă de la Lotusull . Cum șade bine oricărui blog, ne vom onora invitațiile cu umor și, pe cât posibil, inspirație. Așadar:

Când am început să scriu? Întrebarea asta am mai primit-o cândva și am dat un răpuns foarte inocent și naiv: când am învățat. Prima formă literară scrisă a fost poezia. Autorul avea 8 ani și încă nu știa ce e aia cratimă. Bunica a apreciat oricum.

Ce mă motivează să scriu pe blog? Faptul că cineva citește. Unul singur sau un milion nu prea contează, orgoliu meu e măgulit oricum.

Cum reacționez la comentarii negative? Cum îmi vine la tastatură. O singură dată am modificat un comentariu pentru că se introducea pe blog o parte anatomică al cărei rost nu l-am văzut aici.

Care a fost ideea inițială de la care am pornit? Să scriu. Și cum eram la birou și bătea la ochi dacă scriam pe hârtie, am zis să mă tehnologizez și eu.

Ce fel de linkuri țin în blogroll? Nu prea îmi place să le zic linkuri, prefer oameni. Țin aproape oameni pe care-i vizitez și îi citesc sau privesc, după caz.

Cum m-a schimbat pe mine blogul? Mi-a dat dependență cronică de Internet și m-a ajutat să încep să scriu despre bloguri la o revistă online. Mi-a dat niște șuturi plăcute și m-a făcut să mă apuc de jurnalism amator.

Ce așteptări am de la blogul meu? Să nu vorbesc singură.

Ce așteptări am eu de la cititorii/vizitatorii mei? Din nou, să nu vorbesc singură.

Alma , Sophie , leapșa?