Love Parade este o carte plină de mistere, de acțiune și populată cu personaje fascinante descrise cu mult umor. Mi-a amintit de stilul Agathei Christie, de personajele pline de savoare ale lui P.G. Wodehouse și de nebunia controlată din Îmblânzirea divinei egrete a lui Sergio Pitol, transpuse cumva de o mână bine intenționată în Mexic.
Povestea din Love Parade urmărește descifrarea misterului unui asasinat petrecut într-o noapte a anului 1942 în fața unei reședințe luxoase. Amestecul de personaje de diferite naționalități și cu interese complet diferite fac aproape imposibilă aflarea asasinilor. Interesat de acest caz este un tânăr istoric amator de cronici care intenționează să scrie o carte despre tumultosul an 1942 (după ce tocmai a terminat-o pe cea dedicată anului 1914).
Intervievarea personajelor implicate, după aproape 30 de ani de la evenimente, nu este un lucru ușor, mai ales că fiecare dorește să discute despre cu totul altceva. Abilitatea istoricului este pusă la grea încercare, dar satisfacția cititorului este pe măsură pentru că amândoi descoperă oameni și povești captivante care te îndrumă către adevăr urmărind căi întortocheate.
Deși nu cunosc istoria Mexicului și situația socio-politică din preajma celui de-al doilea război mondial, romanul lui Sergio Pitol mi s-a părut deosebit de descriptiv și real. Scrie în culori și în rândurile sale pot vedea fizionomia și gesturile personajelor, ca și cum aș urmări un film. Mă bufnește râsul deseori și mă trezesc recitind pasaje doar ca să mai râd încă o dată. Mă prinde miezul nopții cu cartea în mână pentru că nu pot să dorm liniștit neștiind cum s-a terminat discuția cu doamna X sau cu domnul B. Pe scurt, mi-a plăcut și Love Parade, aștept cu entuziasm următoarea semnătură Sergio Pitol.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu