Trebuia să traversez pe acolo pentru că destinația mea era pe cealaltă parte a drumului și nu exista o trecere de pietoni la mai puțin de 2 stații de autobuz. Era liniște, o oră prea matinală pentru bucureșteni, iar cei câțiva care se treziseră goneau în briza aerului condiționat din mașinile lor. Atunci am fost martora unui accident tragic. Ea vroia să traverseze spre mine. A apucat să meargă cam jumătate de metru și apoi s-a oprit înmărmurită, uitându-se fix la mașina care venea spre ea. S-a întors și a încercat să fugă, dar nu a reușit. Mașina a lovit-o în plin și a sfârtecat-o brutal. Nici măcar n-a oprit. Rămășițele ei s-au împrăștiat pe asfalt și cred că mai sunt și acum tot acolo.
Sunt ultima persoană care a văzut-o în viață. Mă tot întreb dacă m-a văzut și dacă a sperat că o pot ajuta. Nu am făcut nimic. Am stat și m-am uitat cum este ucisă, deși cu o clipă înainte mă bucurasem de apariția ei în liniștea mea matinală. Era drăguță. O fi avut familie? Am văzut cât de mult s-a temut.

Am asistat la o crimă și n-am făcut nimic. Voi trece des prin acel loc și îmi voi aminti, mă voi frământa și mă voi întreba dacă m-a văzut, dacă mi-a așteptat ajutorul, dacă și-a pus speranțele în mine, iar eu am dezamăgit-o fatal. Mă voi întreba care au fost motivele care au determinat-o să-și asume asemenea risc și ce speranțe își pusese în locul în care vroia să ajungă. Poate doar vroia să se încălzească la soare, poate venea de departe și în drumul ei nu putea trece decât pe acolo. Nu voi ști niciodată pentru că am stat și n-am făcut nimic, iar șopârla a fost omorâtă.
Facem parte din multimea vietuitoarelor de pe acest pamant. O multime in miscare cu submultimi la fel in miscare. De fiecare data cand aceste submultimi se intersecteaza(vietuitoare si areal) se intampla accidente. Si nu vorbesc aici de lantul trofic.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereSi ca sa raspund la comentariul lui Balaurs: cred ca persoana era si soparla. Intr-adevar, ar fi putut fi mai rau pentru mine, pentru ca traversam prin acelasi loc cu ea.
RăspundețiȘtergereTe rog nu mai scrie tot ce gandesti, scoate expresiile pe care n-ar trebui sa le auda decat gandurile tale. Voi transcrie comentariul tau fara 'scaparea' aceea.
RăspundețiȘtergereBalaurs spunea.. "ce m-ai speriat. vaai. scuza-ma ca vorbesc asa dar asta e reactia mea :-? pff.. si acum imi bate inima! Sa-i fie tarana usoara soparlei, nu zic ca e ceva gresit sa iti para rau cand un animal e "ucis". Dar sa-ti para bine ca nu era o persoana, un om!
"